13 dec. 2021

La întâlnirea pregătitoare a Conferinței Mondiale UNESCO, de Politici Culturale și Dezvoltare Sustenabilă ”Mondiacult 2022”




A treia sesiune a 


Regional Online Consultation – Europe and North America 

13 December 2021



                                                     organizat online, în pregătirea: 



a avut pe agendă patru titluri tematice. În cadrul panelului ”păstrarea și promovarea Patrimoniului Cultural pentru incluziune socială, dialog și pace” am relevat următoarele aspecte:

Excellencies, dear colleagues and participants,

Please allow me to express my sincere appreciation and congratulate UNESCO and Mrs Nina Obuljen-Koržinek, Minister of Culture of Croatia, for organising this consultation for the preparation of UNESCO World Conference Mondiacult 2022, especially in these times of crisis.

Since becoming part of UNESCO, Romania has been an active partner in the implementation of all its 7 Conventions in the field of culture. We strongly appreciate UNESCO’s support and the valuable instruments UNESCO has provided so far in policy making, which help us cope with the challenges of a continuously changing world.

Cultural heritage is fundamental for sustainable development and, in order to protect it, an integrated approach is vital. By exploiting the synergies between cultural policies and digital, environmental and tourism-related ones, culture can reach its important potential in maintaining peace and foster intercultural dialogue. In this regard, we have included culture in the National Recovery and Resilience Plan, targeting to speed up the restoration of heritage buildings and to further develop their potential in achieving the green and digital transition. Therefore, we are placing culture in the centre of the measures taken for fostering cultural education, innovation, sustainable tourism and employment.

Important support measures have been taken to alleviate vulnerabilities of the cultural and creative sectors, further aggravated by the pandemic:

· The introduction of culture into Romania’s Sustainable Development Strategy 2030, in connection with several SDGS, such as SDG 11 - Sustainable Cities and Communities and SDG 16 - Peace, Justice and Strong Institutions. The integration of culture alongside SDG 16, in particular, is meant to ensure and encourage dialogue with national minorities with a view to improving decision-making through equal access for all citizens and participation in the economic, social and political life. The objective is to fight preconceptions and discrimination in all its forms and encourage interethnic dialogue, common values and cultural and linguistic diversity.

· We are preparing and planning a national strategy for the cultural and creative sectors, whose objectives and priorities will be connected with the sustainable development goals of the Agenda 2030. We will therefore ensure a strategic framework that builds a vision for a sustainable future that has cultural heritage and culture at its core.

· Another important landmark is the launch, at the beginning of this month, of the UNESCO project Culture 2030 Indicators both at national and at city level. The Ministry of Culture commissioned the National Institute for Cultural Research and Training to calculate 22 indicators that will show the contribution of culture to sustainable development. This strong advocacy tool enhances the role of culture as a driving force and consolidates the dialogue across various sectors and different levels of governance. Building on the previous experience we had in implementing the predecessor of this project, the Culture for Development Indicators, (included in the National Voluntary Review of Romania in 2018), our target is now the inclusion of the respective results in the next Voluntary National Review to be presented at the High-Level Political Forum on sustainable development.

· Ensuring efficient protection of cultural heritage through community involvement and participatory mechanisms are also important. We intend to address this issue through various measures, including the ratification of the Convention on the Value of Cultural Heritage for Society, thus strengthening the multilateral framework and cooperation on the matter.

The aforementioned measures are meant to underline the steps taken in Romania for bringing closer the culture to the sustainable development in an attempt of both recognizing the culture’s evidence-based contribution and ensuring its greater visibility. We have to further strengthen the cooperation as it is now our common duty to build on our legacy in order to further develop and implement cross-cutting policies that allow cultural heritage to contribute to social inclusion, dialogue and peace.

We need to act together. Together, we need to find efficient, reactive and pragmatic solutions to protect cultural heritage as culture is an important tool in the multilateral diplomacy.


Thank you very much!



* mulțumiri colegelor Maria Ionescu-Mariț și Cristina Cotenescu pentru întregul sprijin!













2 dec. 2021

Diploma de Exceleță - la împlinirea a 10 ani de la debutul în eter al Radio Chișinău

Miercuri, 1 Decembrie, la Sala Radio a avut loc un concert-eveniment susţinut de Orchestra de Cameră Radio și de Orchestra Națională de Cameră a Republicii Moldova, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeşelea, cu participarea violoncelistului Andrei Ioniță. În debutul evenimentului am primit Diploma de Excelență ”pentru contribuția determinantă la edificarea pe calea undelor a idealului contopirii spiritualității românești de pe ambele maluri ale Prutului”







La eveniment am participat alături de fostul Președinte Director General Radio România (2012-2017), dl. Ovidiu Miculescu și de Președintele Director General al Radio România, dl. Răzvan Ioan Dincă.

Mesajul meu aniversar






Redau mai jos un interviu realizat de Corneliu Rusnac:



Radio Chișinău: Ce implicații a presupus deschiderea Radio Chișinău în 2011?


Demeter Andras: A presupus aproape un deceniu de muncă pe care au dus-o cu brio toți cei care au asigurat conducerea Radio România înaintea mea și mai cu seamă un mare promotor al idee era domnul Doru Ionescu care pe vremea aceea era directorul departamentului editorial al Radio România. Această echipă practic a încercat în fel și chip să repare acea nedreptate istorică care se întâmplase, în urmă cu 70 de ani, când întreaga echipă de la Radio Chișinău a fost practic executată la modul fizic și cadavrele aruncate într-o fântână. Deci, după 70 de ani colegii de la Radio România și-au propus acest scop nobil de a reînființa prezența autentică a vocii românești de pe teritoriul Republicii Moldova. Eu m-am trezit în vara anului 2010 cu un proiect care a fost inițiat - a picat în groapă, a fost reluat – a eșuat, a mai fost încercat în altă modalitate și, la rândul său, a eșuat și acea încercare. După aceste multe erori m-am trezit în fața unei provocări unice. Am spus: „Hai să ne adunăm, hai să facem niște grupuri de lucru tehnice, după care grupuri de lucru la nivel decizional la Consiliului de administrație în care toată forța decizională a Radio România să fie implicată, să analizăm toate scenariile posibile și să elaborăm o strategie care să fie fiabilă”. Asta am început în vara anului 2010, astfel încât după un an și jumătate de muncă, în anul 2011, de Ziua Națională a României, 1 decembrie, reușeam să dăm ora exactă de la Chișinău.

Radio Chișinău: Dar ce a însemnat pentru spațiul informațional din Republica Moldova lansarea postului Radio Chișinău în 2011? Cum credeți, cum a modificat acest spațiu, dacă l-a modificat?

Demeter Andras: Am avut un proces foarte lung de consultări și îmi amintesc că în acea perioadă am avut întrevederi și cu reprezentanții actorilor din sfera privată, cu care, de-a lungul anilor, am avut încercări mai mult sau mai puțin reușite de a asigura o prezență românească în Republica Moldova. Toți mi-au spus care sunt riscurile și că șansele de supraviețuire a unui astfel de post sunt destul de mici. Noi, la nivelul conducerii de atunci, ne-am asumat acest risc și am spus că, până la urmă, dacă reușim să ducem, să exportăm în Republica Moldova pe lângă dulcele grai românesc, ca să mă exprim așa, și principiile care guvernează Radio România și echidistanța și corectitudinea pe care de-a lungul deceniilor Radio România a dobândit-o, atunci cu siguranță vom reuși să depășim orice fel de obstacole, fie ele venite din partea, ca să spun așa, a unei concurențe sănătoase de oferte radiofonice românești, fie o concurență cu întreaga mașinărie de propagandă rusă sau rusofonă. Cred că în acești ani, prin perseverență, echipa de la Radio Chișinău a reușit acest lucru. În prezent, este o voce serioasă și recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova. Aș face o rectificare aici, în rândul populației Republicii Moldova, deoarece din criteriile pe care la-am avut atunci când ne-am oprit asupra soluției existente, era ca acoperirea radioului pe care Radio România urma să-l achiziționeze să nu fie o acoperire teritorială, ci să fie o acoperire axată pe populație. Practic, Radio Chișinău acoperă o foarte, foarte, foarte importantă parte a populației Republicii Moldova.

Acum aș mai dori să vă spun ceva dacă se poate. Anume faptul că pentru mine personal, ca un cetățean de român de etnie maghiară, a fost deosebit de importantă această provocare, pentru că și eu fac parte din acea categorie de cetățeni care înțeleg importanța unui astfel de vehicul, unui astfel de instrument pentru a promova interesul național al României într-o comunitate care vorbește aceeași limbă, care are aceeași istorie. De aceea nu m-am lăsat intimidat de niciunul din obstacolele pe care sistemul sau diferența dintre cele două sisteme de drept, adică dreptul românesc și dreptul moldovean, ni le-au adus în cale. Am reușit, împreună cu sprijinul Consiliul de Administrație, dar și a multor tehnicieni, să avem o comunicare excepțională cu Parlamentul și cu Guvernul României, cu comisiile de specialitate, cu serviciile secrete inclusiv, dar la fel de bună a fost colaborarea fără de care nu ar fi fost posibilă această achiziție a unui post de radio la cheie, funcțional, cu autoritățile publice din Republica Moldova, cărora acum la 10 ani de când am încheiat acele eforturi de pregătire, trebuie să le aduc încă o dată mulțumiri pentru întregul sprijin pe care l-am primit. La mulți ani!

29 nov. 2021

Radio Chișinău - 10 de emisie

Acum 10 ani, la 1 decembrie 2011, presa centrală anunța:

De Ziua Naţională a României, postul public din dreapta Prutului şi-a lansat în Republica Moldova, filiala sa, Radio Chişinău. În premieră, ora exactă a fost dată pentru ambele ţări.

"O premieră şi o provocare neîntâlnită până acum în istoria radiodifuziunii Staţia de la Chişinău se vrea o continuare a tradiţiei postului Radio Basarabia care a funcţionat în 1939-1940" spune directorul Radio România, András István Demeter.

"Dorim ca de astăzi, Radio Chişinău să fie prezent, prin toate mijloacele permise de legislaţie şi de evoluţiile tehnologice, în sufletul cât mai multor cetăţeni ai Republicii Moldova, ca un radio de proximitate, cu faţa către ascultător şi către viitor - un post prin care oricare dintre noi va putea să afle ce mai fac ai noştri", a spus András István Demeter, preşedinte director general al Radio România.

"Misiunea RADIO ROMÂNIA se bazează pe aceste valori, pe identificarea acestora, pe promovarea lor, fie că vorbim de valori ale tradiţiei, ale culturii, ale educaţiei. RADIO ROMÂNIA a fost aşteptat şi aici, în Republica Moldova, şi am convingerea că această aşteptare nu a fost zadarnică, pentru că aceste echipe nu vor dezamăgi pe nimeni", a declarat  András István Demeter.

...sunt doar o parte din declarațiile ce au urmat momentului redat de fotografie:


La 10 ani distanță, se vor formula alte declarații, de data asta susținute de un fapt real: Radio Chișinău își are locul binemeritat, în marea familie a Radioului public.

25 sept. 2021

Educație fără frontiere pentru dezvoltare durabilă - UNESCO ‘65 - 24/25 sept 2021

În contextul veștilor bune precum:

introducerea culturii în cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, aprobată prin HG 877/2018 sau a proiectelor UNESCO 

·       Indicatori “Cultura pentru dezvoltare” - implementat în perioada 2018-2019, și recent lansatul

·       Indicatori “Cultura 2030” ce urmează a fi implementat printre alte câteva state și în România, la nivel național și local, cu un pilot în municipiului Cluj Napoca     

dar, mai cu seamă, a interesului și a implicării societății civile în domeniul dezvoltării durabile – dovedită inclusiv prin participarea  numeroasă la acest “târg al proiectelor care transformă”, există și o listă de urgențe, de avut în vedere de către fiecare dintre noi.

Astfel:  


Parlamentul României are in dezbatere o propunere legislativă care are ca scop reglementarea și modificarea statutului Comisiei Naționale a României pentru UNESCO “ca instituție  a statului român, prin trecerea în subordinea Parlamentului României”. În prezent, această comisie este instituție publică, cu personalitate juridică,  finanțată de la bugetul de stat, subordonată Ministerului Educației. 




Constituția UNESCO și, respectiv, Carta Comisiilor Naționale pentru UNESCO, reglementează  apartenența Comisiilor Naționale în cadrul executivului statelor membre. Chiar dacă scopul reglementării nu vizează sfera de competență a Ministerului Culturii, opinia noastră (transmisă sub semnătura domnului ministru Bogdan Gheorghiu și susținută în cadrul dezbaterilor parlamentare) este că legiuitorul trebuie să aibă în vedere aceste aspecte legate de natura juridică a funcționării comisiilor naționale. Cu atât mai mult, cu cât suntem în al 66-lea an, calculând de la aderarea tării noastre la această organizație de sub auspiciile ONU. 



Și - dacă la concluziile acestor sesiuni de dezbateri îmi este  permis să revin la câteva din premisele proiectului EDUCAȚIA FĂRĂ FRONTIERE PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ - este de menționat acum și aici faptul că statutul  Comisiei Naționale a României pentru UNESCO poate și chiar trebuie upgradat prin raportare la complexitatea și importanța obiectivelor naționale, conferind acestora un cadru legal propice, permisiv și proactiv, în vederea eficientizării planului de acțiune aferent fiecăruia dintre ele, fără a intra însă în contradicție cu prevederile acordurilor internaționale în care România este parte. 



Mai mult decât atât, demersurile predecesorilor noștri, obligațiile  asumate cu dată recentă și, de asemenea,  țintele fixate pentru viitor (cuprinse și în programul de guvernare) recomandă o schimbare a abordării în ceea ce privește domeniile de activitate de sub stindardul Unesco.  Pentru început, la nivelul ministerului culturii. În acest scop, voi înainta urgent o propunere care vizează atât 

·       gestionarea distinctă, de către un secretar de stat anume desemnat, a obiectivelor României din LPM UNESCO cât și, totodată, 

 ·     re-prioritizarea alocării de resurse umane și materiale pentru toate structurile interne și/sau subordonate ministerului,

în vederea creării unui cadru instituțional adecvat, proporțional cu responsabilitățile asumate în materie. 


Sper că, odată agreate, aceste corecții să poată genera alte și alte schimbări/modificări în conduita tuturor celor care au responsabilități în domeniu și, nu în ultimă instanță, în rândul concetățenilor.  

Cointeresarea contemporanilor noștri și educarea unor generații viitoare cât mai responsabile față de valori este condiția sine qua non a dezvoltării durabile.  Atân “intra muros” cât și în comunitatea extinsă, cea fără de frontiere.

6 sept. 2021

Duminică, 5 Septembrie 2021 …


o întâlnire, la sala 2 a Teatrului Național Timișoara, în marea-mică familie a artelor spectacolului. Discuții despre risc și oportunitate. Despre puncte tari și puncte slabe ale legislației, ale celor care fac și ale celor care aplică legile și strategiile în domeniul culturii.
Mai târziu, la doar câteva ore, cu doar câteva clipe înainte de a fi început penultima reprezentație din cadrul FEST-FDR 2021, am auzit vestea plecării “domnului Ministru” – cum obișnuiam din 1996 încoace să mă adresez lui Ion Caramitru.




Dar noi l-am avut astăzi alături! Am dialogat cu el! L-am combătut. Iar! Ca de fiecare dată, când aveam opinii diferite. L-am citat/invocat. Iar! Ca de fiecare dată, când eram pe aceeași lungime de undă. Doar că dialogul nostru nu s-a terminat încă! Trebuie continuat. Chiar și în această manieră. Prin simpla raportare la paradigma Caramitru. Fără a primi ca răspuns un exemplu, un argument sau o privire pătrunzătoare. La fel cum, sunt convins, că ne vom raporta și la paradigma Ivan Patzaichin.

🏴 Drum lin, Domnule Ion Caramitru!
🏴 Ape line, Domnule Ivan Patzaichin!

IN MEMORIAM ION CARAMITRU: https://youtu.be/Z2o8WXdvEP4

14 iun. 2021

Îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale

 Practica europeană privind susținerea financiară a orașelor CEaC este ca guvernele să creeze un cadru legal adecvat alocării sprijinului financiar, constant, în anii de pregătire ai acestui prestigios titlu. Este deci necesară o urgentare a implementării planului de acțiune pentru instituirea unui cadru legislativ funcțional, care să asigure o finanțare consistentă, multianuală, a titlului CeAC, amânat pentru 2023.

În considerarea presiunii timpului (având în vedere numărul redus de zile de care dispunem până la debutul anului cu titlul – puţin peste 550)  este necesară asumarea la nivelul coaliției a acestui obiectiv major, inclus în programul de guvernare (pg. 218), în scopul:

o   adoptării până la finalul actualei sesiuni parlamentare - cu noi completări și modificări - a proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, aflat în acest moment în procedură parlamentară (adoptat de Senat si avizat de Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minorităților naționale, fiind necesară atât avizarea din partea Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități,  cât și raportul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă cât și dezbaterea și votul din Camera Decizională;

o   modificării și completării Ordonanței de Urgență 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susținerea desfășurării Programului cultural național Timișoara - Capitală Europeană a Culturii şi reeșalonarea finanțărilor, în concordanță cu decalarea perioadei de pregătire și derulare – inclusă în Legea de abilitare;

o   soluționării cu celeritate a oricăror probleme imprevizibile, impredictibile.

Descărcați aici tabelul comparativ cu modificările argumentate a OG nr. 51/1998

23 mai 2021

 Olvasom az alábbi sajtóközleményt és akarva-akaratlanul Bolojan úr pünkösdi királyságára gondolok. Ez az elöljáró  egy olyan stílust képvisel amelyet általában a dâmbovițai jelzővel szoktak illetni a Kárpátok másik oldalán. Röviden: váradi polgármesterként nem csupán ellenzője, de kifejezett haszonélvezője volt annak, hogy a forrásait tekintve sokkal rosszabbul álló Bihar megye, egyedül vigye a kulturális és művészeti intázmények fenntartási terhét. Nem akart hallani sem arról, amelyről például más megyék és megyeközpontok hosszú évekkel ezelőtt megállapodásra jutottak. (Temesvár 2004 December végén - 2005  január elején jutott egyezségre a Temes megyei elöljárókkal és napok alatt a színházak átkerültek a város fenntartásába. A megye, mint az máshol is szokásos, megtartotta a megyei könyvtárat, a megyei múzeumokat stb.) A mi emberünk amolyan “itt is vagyok ott is leszek de a kultúrát és a művészetet sehol sem támogatom” módszerrel most – véleményem szerint – arra készül, hogy egy hasonló egyezség megszülessen. Ha nem a kulturális tárcával, hát a helyi önkormányzattal. Vagy fordítva. Véleményem szerint, addig ameddig neki lehetséges lesz így gondolkodni/helyezkedni, addig egyik megoldás sem jelent semmiféle garanciát. Hiszen politikai és közigazdasági karrierje nem zárja ki azt sem, hogy a közeljövőben az épp hivatalban lévő kormány tagjaként kezdjen majd azon dolgozni, hogy a tárcaintézmények sokaságát átadja a helyi közösségnek, vagy fordítva: Nagyvárad visszaeső polgármestereként próbálja meg majd a tárcához passzolni azokat az intézményeket, amelyeket, esetleg, a fenti modell szerint az idén sikerülne lenyomnia az utódai torkán. Akárhogy vesszük, a stilustalanságában legalább következetes fickó ötleteire én semmiképpen sem találom megfelelő orvoslatnak a következőket:


Olvasd itt

Vaccinarea este un pas decisiv pentru revenirea la normalitate.

    Vaccinare deschide calea către călătorii, spectacole, evenimente culturale și artistice. Este poarta către redobândirea valorilor care ne defineau. Este un manifest al individului pentru libertatea unei comunități!

Să ne bucurăm de libertatea creației artistice și să-i îndemnăm și pe ceilalți să o facă!

https://fb.watch/5GbutEpb2E/

6 mai 2021

Take My Breath Away

 O experiență plăcută să fac parte din proiectul lui Mihai Pavel. Mai jos, câteva fotografii profi, ce anunță un scurt-metraj profi. Mult succes echipei de creație!











29 apr. 2021

Cuvinte, la despărțirea de Corneliu Murgu.

     Au trecut mulți ani de când ne-am cunoscut. Și au trecut destui și de la ultima noastră întâlnire. Acum, în momentele în care șirul acestor ani se derulează în mintea mea, îmi dau seama de acuratețea amprentei clare și inconfundabile lăsate de tine pe destinele Operei Timișorene. Pe colectivele din cadrul acestei prestigioase instituții de artă și, nu în ultimul rând, pe gândirea și pe sufletul  generațiilor de spectatori care pe durata mandatelor tale succesive în fruntea Operei Naționale Române din Timișoara s-au configurat în ceea ce se poate defini astăzi ca publicul Operei.

Ai avut abilitatea de a importa, prin felul tău unic de a fi, acea plus-valoare cu care ai îmbogățit la rândul tău propriul bagaj al spiritualității timișorene, cu care ai pornit în lungile tale călătorii pe marile scene lirice ale mapamondului. 

Cred că nu doar eu, sau ministerul pe care îl reprezint astăzi, ci întreaga comunitate care a beneficiat de întâlnirile cu Tine și cu Opera ta, îți va rămâne veșnic recunoscătoare. Le a kalappal, drága barátom!


Acum, la momentul despărțirii,  îți urez drum bun în noua ta călătorie spre odihna veșnică, alături de Eternul Creator!

 CORNELIU MURGU (1948-2021)


                                                                                                                     

22 apr. 2021

Timișoara - Capitală Europeană a Culturii

Câteva fragmente din intervenția mea din întâlnirea online cu doamna Barbara Gessler, Head of Unit în cadrul Comisiei Europene, alături de primarul Timișoarei, dl. Dominic Fritz, președintele Consiliului Județean Timis, dl. Alin Nica și directorul Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană, d-na Simona Neumann legat de proiectul național: TM 2023 - Capitală Europeană a Culturii:

    

I am extremely proud and honoured to be part of the programme Timișoara – the European Capital of Culture 2023.

Each and every project has its ups and downs, but we are strongly committed to work together for the success of 

the ECoC action in Romania, by bringing a new vision of culture as a driving force, that can inspire and 

mobilize the citizens towards a more sustainable European Union.



·                   We all know that the European Capital of Culture is a chance that we only have every 15 or 16 years. All the artists 

        and cultural professionals in Romania have been waiting for this title since 2007. We cannot fail. 

             We cannot disappoint them. We cannot let them down, especially since the sanitary crisis brought some changes 

        in the calendar of the action and the 2-year delay is supposed to work in our advantage. 


Last but not least, I would like consolidate the partnership with the local authorities through a regular and fruitful dialogue that enabled us to identify together pragmatic solutions to the common challenges that we are facing.




18 apr. 2021

 Am participat în această seară la gala de închidere a proiectului Respirăm Împreună, prin care comunitatea cântăreților de operă s-au implicat în recuperarea bolnavilor de Covid-19, prin acordarea unor sfaturi, însoțite de demonstrații practice privind reantrenarea respirației.

        

    Adevărurile mari încap in puține cuvinte. Valorile autentice

sunt dintre cele simple. Întreaga viată este și ea plasată între două …. respirații.

Inspir/expir - sunt două acțiuni pe care le facem instinctiv. De voie. Sau la nevoie:

când suntem in culmea fericirii sau a disperării. Nu există vreo activitate sportivă sau îndeletnicire în artele interpretative, în care antrenorul sau maestrul să nu înceapă îndrumarea tehnică cu aceste două recomandări: inspir/expir.

Impietarea acestor două … reflexe a devenit cel mai periculos război al omenirii.         Din acest motiv - pe cât de simplu pe atât de firesc - este lăudabila orice inițiativă care vine în ajutorul oamenilor care întâmpina probleme de respirație. Mă bucur nespus că sensibilitatea artistică conjugată cu experiența si măiestria tehnică, vin in sprijinul semenilor noștri. 

    Mă simt onorat să pot inspira împreună cu dumneavoastră iubirea si dăruirea. Binecuvântat fie acest demers în beneficiul acelora care se luptă pentru redobândirea frumuseților simple ale vieții: inspir – expir. 

 




12 apr. 2021

MINDENT KÖSZÖNÖK NEKED, KEDVES ZSEKA, ISTEN VELED!

 De Ziua Poeziei Maghiare, legat de solicitarea Institutului Cultural Maghiar, mi-am amintit de lansarea unei monografii despre parcursul meu artistic, avându-l alături și pe Zsehránszky István. Speram ca, la revenirea vieții la normalitate să pot reîntâlni Omul care a urmărit pașii carierei mele artistice încă de la începuturi. Nu odată m-a ajutat pe acest traseu, cu sfaturi, prietenie critică, zâmbete sau cu gravă seriozitate, în scris sau prin viu grai.
- Și iată vestea care mă împiedică în a-ți spune față în față: ÎȚI MULȚUMESC PENTRU TOT, DRAGĂ ZSEKA! RĂMAS BUN!







Darvay Nagy Adrienne rólam szóló könyvének bemutatóján készült a kép. Zsehránszky István akkor is ott állott mellettem, mint a pályámon való indulásom óta mindig. Tegnap, a Magyar Költészet Napján Pilinszky, Apokrif című versét mondtam, ugyancsak a bukaresti Magyar Kulturális Intézet programjában. Valahogy eszembe jutott Zseka, és az is, hogy ha véget ér végre ez a rablét és lehet majd nyugodtan találkozni, beszélgetni, meg kellene köszönnöm neki, hogy a kezdetek óta figyeli a lépéseimet és igyekszik is segíteni az úton. Bölcs tanáccsal, mosollyal vagy komolysággal, írásban vagy szóban... Eddig. Fájdalmas a hír, ami megakadályozza, hogy személyesen tegyem, de
MINDENT KÖSZÖNÖK NEKED, KEDVES ZSEKA, ISTEN VELED!