La întâlnirea pregătitoare a Conferinței Mondiale UNESCO, de Politici Culturale și Dezvoltare Sustenabilă ”Mondiacult 2022”

A treia sesiune a 

Regional Online Consultation – Europe and North America 

13 December 2021

                                                     organizat online, în pregătirea: 

a avut pe agendă patru titluri tematice. În cadrul panelului ”păstrarea și promovarea Patrimoniului Cultural pentru incluziune socială, dialog și pace” am relevat următoarele aspecte:

Excellencies, dear colleagues and participants,

Please allow me to express my sincere appreciation and congratulate UNESCO and Mrs Nina Obuljen-Koržinek, Minister of Culture of Croatia, for organising this consultation for the preparation of UNESCO World Conference Mondiacult 2022, especially in these times of crisis.

Since becoming part of UNESCO, Romania has been an active partner in the implementation of all its 7 Conventions in the field of culture. We strongly appreciate UNESCO’s support and the valuable instruments UNESCO has provided so far in policy making, which help us cope with the challenges of a continuously changing world.

Cultural heritage is fundamental for sustainable development and, in order to protect it, an integrated approach is vital. By exploiting the synergies between cultural policies and digital, environmental and tourism-related ones, culture can reach its important potential in maintaining peace and foster intercultural dialogue. In this regard, we have included culture in the National Recovery and Resilience Plan, targeting to speed up the restoration of heritage buildings and to further develop their potential in achieving the green and digital transition. Therefore, we are placing culture in the centre of the measures taken for fostering cultural education, innovation, sustainable tourism and employment.

Important support measures have been taken to alleviate vulnerabilities of the cultural and creative sectors, further aggravated by the pandemic:

· The introduction of culture into Romania’s Sustainable Development Strategy 2030, in connection with several SDGS, such as SDG 11 - Sustainable Cities and Communities and SDG 16 - Peace, Justice and Strong Institutions. The integration of culture alongside SDG 16, in particular, is meant to ensure and encourage dialogue with national minorities with a view to improving decision-making through equal access for all citizens and participation in the economic, social and political life. The objective is to fight preconceptions and discrimination in all its forms and encourage interethnic dialogue, common values and cultural and linguistic diversity.

· We are preparing and planning a national strategy for the cultural and creative sectors, whose objectives and priorities will be connected with the sustainable development goals of the Agenda 2030. We will therefore ensure a strategic framework that builds a vision for a sustainable future that has cultural heritage and culture at its core.

· Another important landmark is the launch, at the beginning of this month, of the UNESCO project Culture 2030 Indicators both at national and at city level. The Ministry of Culture commissioned the National Institute for Cultural Research and Training to calculate 22 indicators that will show the contribution of culture to sustainable development. This strong advocacy tool enhances the role of culture as a driving force and consolidates the dialogue across various sectors and different levels of governance. Building on the previous experience we had in implementing the predecessor of this project, the Culture for Development Indicators, (included in the National Voluntary Review of Romania in 2018), our target is now the inclusion of the respective results in the next Voluntary National Review to be presented at the High-Level Political Forum on sustainable development.

· Ensuring efficient protection of cultural heritage through community involvement and participatory mechanisms are also important. We intend to address this issue through various measures, including the ratification of the Convention on the Value of Cultural Heritage for Society, thus strengthening the multilateral framework and cooperation on the matter.

The aforementioned measures are meant to underline the steps taken in Romania for bringing closer the culture to the sustainable development in an attempt of both recognizing the culture’s evidence-based contribution and ensuring its greater visibility. We have to further strengthen the cooperation as it is now our common duty to build on our legacy in order to further develop and implement cross-cutting policies that allow cultural heritage to contribute to social inclusion, dialogue and peace.

We need to act together. Together, we need to find efficient, reactive and pragmatic solutions to protect cultural heritage as culture is an important tool in the multilateral diplomacy.

Thank you very much!



* mulțumiri colegelor Maria Ionescu-Mariț și Cristina Cotenescu pentru întregul sprijin!

Diploma de Exceleță - la împlinirea a 10 ani de la debutul în eter al Radio Chișinău

Miercuri, 1 Decembrie, la Sala Radio a avut loc un concert-eveniment susţinut de Orchestra de Cameră Radio și de Orchestra Națională de Cameră a Republicii Moldova, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeşelea, cu participarea violoncelistului Andrei Ioniță. În debutul evenimentului am primit Diploma de Excelență ”pentru contribuția determinantă la edificarea pe calea undelor a idealului contopirii spiritualității românești de pe ambele maluri ale Prutului”

La eveniment am participat alături de fostul Președinte Director General Radio România (2012-2017), dl. Ovidiu Miculescu și de Președintele Director General al Radio România, dl. Răzvan Ioan Dincă.

Mesajul meu aniversar

Redau mai jos un interviu realizat de Corneliu Rusnac:

Radio Chișinău: Ce implicații a presupus deschiderea Radio Chișinău în 2011?


Demeter Andras: A presupus aproape un deceniu de muncă pe care au dus-o cu brio toți cei care au asigurat conducerea Radio România înaintea mea și mai cu seamă un mare promotor al idee era domnul Doru Ionescu care pe vremea aceea era directorul departamentului editorial al Radio România. Această echipă practic a încercat în fel și chip să repare acea nedreptate istorică care se întâmplase, în urmă cu 70 de ani, când întreaga echipă de la Radio Chișinău a fost practic executată la modul fizic și cadavrele aruncate într-o fântână. Deci, după 70 de ani colegii de la Radio România și-au propus acest scop nobil de a reînființa prezența autentică a vocii românești de pe teritoriul Republicii Moldova. Eu m-am trezit în vara anului 2010 cu un proiect care a fost inițiat - a picat în groapă, a fost reluat – a eșuat, a mai fost încercat în altă modalitate și, la rândul său, a eșuat și acea încercare. După aceste multe erori m-am trezit în fața unei provocări unice. Am spus: „Hai să ne adunăm, hai să facem niște grupuri de lucru tehnice, după care grupuri de lucru la nivel decizional la Consiliului de administrație în care toată forța decizională a Radio România să fie implicată, să analizăm toate scenariile posibile și să elaborăm o strategie care să fie fiabilă”. Asta am început în vara anului 2010, astfel încât după un an și jumătate de muncă, în anul 2011, de Ziua Națională a României, 1 decembrie, reușeam să dăm ora exactă de la Chișinău.

Radio Chișinău: Dar ce a însemnat pentru spațiul informațional din Republica Moldova lansarea postului Radio Chișinău în 2011? Cum credeți, cum a modificat acest spațiu, dacă l-a modificat?

Demeter Andras: Am avut un proces foarte lung de consultări și îmi amintesc că în acea perioadă am avut întrevederi și cu reprezentanții actorilor din sfera privată, cu care, de-a lungul anilor, am avut încercări mai mult sau mai puțin reușite de a asigura o prezență românească în Republica Moldova. Toți mi-au spus care sunt riscurile și că șansele de supraviețuire a unui astfel de post sunt destul de mici. Noi, la nivelul conducerii de atunci, ne-am asumat acest risc și am spus că, până la urmă, dacă reușim să ducem, să exportăm în Republica Moldova pe lângă dulcele grai românesc, ca să mă exprim așa, și principiile care guvernează Radio România și echidistanța și corectitudinea pe care de-a lungul deceniilor Radio România a dobândit-o, atunci cu siguranță vom reuși să depășim orice fel de obstacole, fie ele venite din partea, ca să spun așa, a unei concurențe sănătoase de oferte radiofonice românești, fie o concurență cu întreaga mașinărie de propagandă rusă sau rusofonă. Cred că în acești ani, prin perseverență, echipa de la Radio Chișinău a reușit acest lucru. În prezent, este o voce serioasă și recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova. Aș face o rectificare aici, în rândul populației Republicii Moldova, deoarece din criteriile pe care la-am avut atunci când ne-am oprit asupra soluției existente, era ca acoperirea radioului pe care Radio România urma să-l achiziționeze să nu fie o acoperire teritorială, ci să fie o acoperire axată pe populație. Practic, Radio Chișinău acoperă o foarte, foarte, foarte importantă parte a populației Republicii Moldova.

Acum aș mai dori să vă spun ceva dacă se poate. Anume faptul că pentru mine personal, ca un cetățean de român de etnie maghiară, a fost deosebit de importantă această provocare, pentru că și eu fac parte din acea categorie de cetățeni care înțeleg importanța unui astfel de vehicul, unui astfel de instrument pentru a promova interesul național al României într-o comunitate care vorbește aceeași limbă, care are aceeași istorie. De aceea nu m-am lăsat intimidat de niciunul din obstacolele pe care sistemul sau diferența dintre cele două sisteme de drept, adică dreptul românesc și dreptul moldovean, ni le-au adus în cale. Am reușit, împreună cu sprijinul Consiliul de Administrație, dar și a multor tehnicieni, să avem o comunicare excepțională cu Parlamentul și cu Guvernul României, cu comisiile de specialitate, cu serviciile secrete inclusiv, dar la fel de bună a fost colaborarea fără de care nu ar fi fost posibilă această achiziție a unui post de radio la cheie, funcțional, cu autoritățile publice din Republica Moldova, cărora acum la 10 ani de când am încheiat acele eforturi de pregătire, trebuie să le aduc încă o dată mulțumiri pentru întregul sprijin pe care l-am primit. La mulți ani!