season's greetings

 

Sommet de la Francophonie - Djerba 2022

Redactorul de la Radio România International mi-a solicitat detalii despre prezența României în cadrul “Village de la Francophonie” din Djerba, Tunisia. 

 

A Román Közszolgálati Rádió nemzetközi műsorának szerkesztője Románia reprezentatív pavilonjáról kérdezett, melyet a “VILLAGE  DE LA FRANCOPHONIE” keretében rendeztünk be. 

Interviul în limba franceză- interjú francia nyelven:  Ecoute maintenant

Razultatul se vede aici - itt az eredmény.

17 octombrie - Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial

Patrimoniul cultural al României reprezintă o valoare care coagulează trecutul și prezentul, fiind un reper și, totodată, o resursă pentru viitor. Patrimoniul cultural imaterial, celebrat la data de 17 octombrie, data semnării Convenției UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, impune cunoaștere prin identificare, inventariere, catalogare, dar și protejare, conservare, transmitere și valorificare adecvate.

Respectul și grija pentru patrimoniul imaterial, un patrimoniu viu, în permanentă transformare, specifică dinamicii comunităților din zonele rurale și urbane, reprezintă o responsabilitatea a statului român. În același timp, instituțiile cu responsabilitate în domeniul culturii, al educației, mediului, turismului și altor domenii conexe, alături de societatea civilă, dar și de comunitățile deținătoare, păstrătoare și transmițătoare de patrimoniu reprezintă factori fundamentali ai cunoașterii și punerii în valoare a acestui tip de moștenire fragilă, ce impune o atenție particulară. Referindu-se la patrimoniul imaterial de pe întregul teritoriu al unui stat, patrimoniul viu reflectă valorile identitare conferite unei culturi de etnicii aparținând tuturor minorităților aflate pe teritoriul statului respectiv, orice cultură fiind îmbogățită de specificul valorile diverse care o compun. Că vector fundamental al patrimoniului viu, limba reprezintă o valoare specifică, fiind un liant între generații și vorbitori, asigurând unitatea unei culturi bazate pe o componentă spirituală, manifestată în multiple fațete de expresie materială, reflectate de domeniile care studiază și care încadrează, într-un mod neexhausiv, patrimoniul cultural imaterial.

Foto: Agerpres

Ministerul Culturii salută, cu ocazia zilei de 17 octombrie, comunitățile purtătoare, păstrătoare și transmițătoare de patrimoniu și garantează protejarea acestor valori specifice identității naționale.

 Pentru ca aceasta resursa sa poata fi valorificata este necesara inventarierea ei si implementarea masurilor adecvate de conservare

Orice ocazie prin care fiecare dintre noi putem contribui la constientizarea acestei realitati trebuie puncatata. O astfel de ocazie este sarbatoarea de astazi.

In memoriam Doru Ana

“Îi mulţumesc lui Dumnezeu că a luat un băiat din Groapa lui Ouatu, Podul Grant şi l-a ajutat să se întâlnească şi să dea mâna cu Radu Beligan şi alte personalităţi. De la 4 ani am visat asta. Îţi dai seama cum mă priveau cei cărora le spuneam la 7 sau 8 ani că mă fac artist. Şi mai târziu îmi spuneau că sunt nebun că vreau asta, că la teatru sunt oameni mari, nu aveam rude sau pe altcineva să mă susţină.

Am avut totuşi nişte vămi de trecut. La 25 de ani, exact în ziua în care îmi dădeam examenul de stat, maşina cu sicriul tatălui meu era în faţa şcolii. La 35 de ani mi-a murit în braţe femeia iubită, de cancer. La 40 şi ceva de ani mi-a murit copilul călcat de maşină. La 53 mi-a murit cel mai bun prieten. Când el a murit am simţit că pierd jumătate din mine.

Am făcut meseria aceasta cu plăcere, cu bucurie. Acum îmi dau seama că am şi greşit fiind mai modest, pentru că alţii nu au făcut mai nimic, dar şi-au creat o aură nemaipomenită. Am această dezamăgire. Ca profesor am nişte lucruri realizate impecabil şi nu-i pasă nimănui, nu spune nimeni felicitări. Am făcut nişte spectacole bune, cel puţin «Scrisoarea pierdută» de la Bulandra este unul cu care mă mândresc. N-a interesat pe nimeni.

Eu nu mă pot plânge, joc. De vreo nouă ani la toate spectacolele în care joc e arhiplin. Eu ştiu cum e ca dimineaţă să fii apt de joc şi seara să te ia Salvarea. Mă doare nerecunoştinţa contemporanilor, care ar trebui să fie mai atenţi la ce se întâmplă. Nişte colegi de breaslă care s-au obişnuit cu nişte nume şi nu percutează decât la numele acelea. Dacă e altceva, devin duşmanii celuilalt.

Sunt fericit că fiecare dimineaţă în care mă trezesc şi nu am murit în somn e un mare câştig. Am învăţat asta acum nouă ani, când am făcut infarct. Mă lupt, mă enervez, trec prin drame sentimentale sau profesionale, e normal. Dar dimineaţa când deschid ochii îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a mai dat o zi. Fiecare zi e un dar.”

Doru Ana pentru Jurnalul Național, 2011

În așteptarea din cimitirul Bellu, pregătindu-ne pentru secvența de mai jos, în căutarea adevărului personajelor, profesorul cu lucruri realizate impecabil m-a ”încărcat” cu povestea vămilor prin care a trecut. După terminarea filmării secvenței am început primele discuții despre preluarea TV a spectacolului «Scrisoarea pierdută» de la Bulandra.

secvență din lungmetrajul de ficțiune SCURTCIRCUIT - regia Cătălin Saizescu

De astăzi Doru Ana pășește pe drumul cel veșnic, către cei a căror lumină stinsă prematur a transpus viața lui exclusiv în light design-ul teatrului și al filmului.

http://www.tvr.ro/o-scrisoare-pierduta-la-tvr1-spectacol-difuzat-in-memoriam-doru-ana_37726.html#view

Drum lin și săli arhipline pe scenele cerurilor!

    🇷🇴Celebrarea a 15 ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană si 30 de ani de la semnarea tratatului de prietenie colaborare și bună vecinătate dintre cele două state, a fost aniversată la Filarmonica din Sofia prin concertul Orchestrei Române de Tineret condusă de maestrul Cristian Mandeal.

    🇭🇺 Románia és Bulgária Európai Unióhoz való csatlakozásának 15. évfordulója, valamint a két állam közötti baráti, együttműködési és jószomszédi szerződés aláírásának 30. évfordulója alkalmából koncertezett a Román Ifjúsági Zenekar , Cristian Mandeal karmester vezényletével, a bolgár főváros filharmóniájának koncert termében. 

                        
    Montaj video realizat de Virgil Oprina la evenimentul de la Sofia - cu pianistul Ludmil Angelov, directorul festivalului Piano Extravaganza. 

    Virgil Oprina video összeállítása a Szófiai ünnepi rendezvényről - rövid interju Ludmil Angelov zongoraművésszel, a Piano Extravaganza fesztivál igazgatójával.

În pauza concertului alături de ambasadorii Bulgariei și României: dl Radko Vlaykov și d-na Brandusa Predescu, de dl. Liviu Jicman - președintele ICR, d-na Yordanka Fandakova, primarul orașului Sofia, dl. Nikolay Milkov - Ministrul de Externe al Republicii Bulgaria.

Recepție oficială la Ambasada României la Sofia - gazdele si invitatii: Maestrul Cristian Mandeal, reprezentanții celor două autorități finanțatoare din România: Institutul Cultural Român și Ministerul Culturii.

reflectări în perioada premergătoare promulgării legii privind transpunerea directivelor copyright

 

După adoptarea de către Parlamentul României a proiectului de modificare și completare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Ministerul Culturii aduce la cunoștința titularilor de drepturi următoarele:

 

Din dorința de a asigura un cadru legislativ coerent, corect și echilibrat în domeniul drepturilor de autor și conexe,  Ministerul Culturii a organizat în data de 11 ianuarie 2022 o consultare publică, pe parcursul căreia reprezentanții autorilor și interpreților, organismelor de gestiune colectivă și utilizatorilor și-au exprimat punctele de vedere cu privire la proiectul de modificare a Legii nr. 8/1996.

 

Propunerile primite au fost centralizate și au fost selectate cele relevante, în raport de urgența transpunerii în legislația națională a prevederilor Directivelor 789/2019 și 790/2019, precum și de etapa procedurii parlamentare în care se afla proiectul de lege, aprobat de Senat, înregistrat spre dezbatere la Camera Deputaților, camera decizională. Ministerul Culturii a susținut proiectul adoptat de Camera Deputaților în data de 2 martie a.c., deoarece este asigurată o protecție sporită autorilor și artiștilor interpreți sau executanți, care se află de obicei într-o poziție de negociere mai slabă atunci când încheie contracte.

 

Elementele de noutate, ce urmează să se aplice în contractele încheiate după intrarea în vigoare a modificărilor legislative, se referă la:

a) stabilirea unei remunerații adecvate și proporționale (art. 40¹), în funcție de criteriile enumerate în directiva europeană, cum ar fi valoarea drepturilor, contribuția autorului sau artistului, exploatarea efectivă a operei. Practicile de piață nu sunt singurul criteriul aplicabil;

b) transparentizarea întregului lanț contractual, prin furnizarea informațiilor despre utilizările efectuate și veniturile generate și (art. 40²);

c) obținerea unei remunerații suplimentare, adecvate și echitabile, în cazul în care remunerația convenită inițial a fost scăzută în raport de veniturile rezultate din contract (art. 45¹). Aplicarea acestei prevederi include atât primul partener contractual, cât și subcontractanții (producătorii, agențiile de casting și publicitate etc);

d) revocarea integrală sau parțială a contractului în caz de neexploatare a operei sau prestației artistice ce face obiectul contractului (art. 48¹).

 

Amendamentul de modificare a art. 44 clarifică acele condiții în care autorii au dreptul de a încasa, prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, o remunerație suplimentară față de cea stabilită în contractul de cesiune, dacă nu există clauze contrare. În prezent, titularii încasează de la organismele de gestiune colectivă remunerația compensatorie pentru copie privată sau remunerațiile cuvenite din retransmitere prin cablu, independent de contractele de cesiune încheiate (remunerația compensatorie este un drept la care nu se poate renunța, iar autorizarea retransmiterii prin cablu se face numai prin intermediul organismelor de gestiune colectivă). Inserarea oricăror clauze în cuprinsul ”legii părților” asigură respectarea principiului libertății contractuale și garantează faptul că remunerația stabilită pentru cesiunea drepturilor nu va fi derizorie, în condițiile unor plăți ulterioare, pe care utilizatorul le datorează organismelor de gestiune colectivă. În acest sens, organismele de gestiune colectivă pot și chiar trebuie să asigure consilierea titularilor de drepturi cu privire la caracterul cesiunii (exclusivă sau neexclusivă) și condițiile contractuale, cu atât mai mult cu cât obligația statutară de a fi prezentate contractele de cesiune încheiate, care grevează drepturile patrimoniale gestionate de organismele de gestiune colectivă este una preexistentă.

 

Proiectul de lege reglementează, de asemenea, răspunderea și obligațiile furnizorilor de servicii online (You Tube, Facebook etc), care vor trebui să obțină autorizarea din partea autorilor și titularilor de drepturi pentru utilizarea conținutului protejat. Gestionarea colectiv obligatorie a dreptului de punere la dispoziția publicului în cazul artiștilor interpreți sau executanți, cunoscută din 2016 sub denumirea generică FAIR INTERNET, negăsind susținere la nivelul Statelor Membre UE pe parcursul negocierilor, nu este nici cuprinsul Directivei 2019/790  astfel încât poate face obiectul doar unei viitoare modificări a legislației naționale.

 

Recunoașterea drepturilor aparținând editorilor publicațiilor de presă și includerea acestora în categoria beneficiarilor remunerației compensatorii pentru copie privată sunt stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 790/2019, fără a aduce atingere drepturilor artiștilor interpreți sau executanți.

 

Ținând seama de punctele de vedere exprimate cu ocazia consultării publice din 11 ianuarie 2022, au fost eliminate dispozițiile referitoare la incriminarea unor fapte în legătură cu activitatea organismelor de gestiune colectivă, precum și cele privind virarea sumelor nerevendicate către Fondul Cultural Național. Cu toate acestea, în acord cu Directiva 26/2014, scopul utilizării sumelor nerevendicate a fost determinat, pentru o perioadă limitată de timp, dată fiind necesitatea digitalizării și a automatizării informațiilor deținute de organismele de gestiune colectivă. Chiar dacă organismele de gestiune colectivă ar fi putut și chiar trebuia să fi investit deja în infrastructura digitală, faptul că abia acum legea vine în sprijinul acestora, este în beneficial titularilor și nicidecum în detrimental acestora. Sumele care exced cheltuielilor de digitalizare urmează să fie repartizate membrilor, iar sumele colectate de organismele de gestiune colectivă din exercițiul drepturilor patrimoniale aparținând autorilor și artiștilor decedați, fără moștenitori, se fac venit la fondul social cultural, fiind utilizate conform destinației aprobate de Adunarea generală a membrilor.

 

Raportarea și facturarea sunt esențiale pentru îmbunătățirea schimbului de date dintre organismele de gestiune colectivă și utilizatori, sens în care emiterea facturilor fiscale urmează să fie făcută inclusiv prin sistemul național RO e-Factura. Acest fapt nu semnifică încetarea utilizării programelor de contabilitate deținute de organismele de gestiune colectivă și nici imposibilitatea emiterii notificărilor de plată sau a facturilor pro-forma, după caz. Completările de natură procedurală sunt menite să asigure atât eficientizarea sumelor colectate, cât și predictibilitate în cazul utilizatorilor, și nicidecum nu conduc la anularea obligațiilor de plată către titularii de drepturi. Plata oricăror sume datorate se face în temeiul facturilor emise, conform dispozițiilor Codului fiscal. Această regulă se aplică și remunerațiilor pe care utilizatorii le datorează organismelor de gestiune colectivă. Pentru utilizarea operelor utilizatorii, în mod firesc, au obligații de plată care devin exigibile conform prevederilor legale aplicabile iar la întârzierea plăților datorează penalități. Clarificările adoptate de către parlamentari vin să conștientizeze responsabilitatea amebelor părți privind obligațiile acestora față de titularii de drepturi.

 

Ministerul Culturii își respectă obligațiile asumate pe parcursul dialogului deschis, întărite și cu ocazia dezbaterilor parlamentare și reiterează și pe această cale disponibilitatea pentru elaborarea modificărilor care exced directivelor recent implementate în cadrul legislativ al domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe.

Back in ... business!

https://www.facebook.com/watch?v=1373913439727834

        

    Ani și ani au trecut de la ”Maria de Buenos Aires”, când relatam publicului dialogul dintre orchestră, balet și soliști. Acum, într-un concediu activ de câteva zile iată-mă din nou în postura de narator.  De astă dată a poveștii lui Peer Gynt, prin prisma lui Ibsen și Grieg. 

    Évek teltek el amióta, a Maria de Buenos Aires produkció keretei között, a zenekar, tánckar és a szólisták párbeszédét tolmácsoltam a nézőknek. Most, néhány napos "aktív szabadságom" teremtett lehetőséget egy újabb, hasonló párbeszédre. Ezúttal Peer Gynt útjait mesélem, Ibsen és Grieg szemszögéből.