8 nov. 2008

alegeri...elective


Citind cuvintele cuiva din UDMR v-aţi putea pune, cu corecţiile de rigoare, celebra întrebare: dar ce caută neamţul în Bulgaria?
Cred că nu greşesc dacă voi spune că din moment ce UDMR face parte din viaţa politică a României, iar contribuţia lui benefică la guvernarea ţării este de notorietate publică, cred s-ar putea adresa cineva care aparţine acestui partid şi cetăţenilor care fac parte din alte etnii decât cea maghiară, fie ei minoritari, fie majoritari.
Prezenţa noastră în structurile de conducere din România este un semn al normalităţii. Un semn al egalităţii tuturor cetăţenilor din această ţară. Avem acelaşi obligaţii ca oricare dintre cetăţeni, de ce nu am beneficia şi de aceleaşi drepturi? Şi de aceleaşi şanse de a ne spune cuvântul în toate problemele care privesc întreaga societate românească.
Se spune atunci când vine vorba despre drepturile maghiarilor la autonomie că maghiarii din Covasna, de exemplu, trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca cetăţenii din Galaţi sau din altă parte.
Se uită însă să se adauge că realităţile din diferitele regiuni sunt altele şi altele şi că şi aceste diferenţe trebuiesc respectate la fel ca şi dreptul general la modelarea propriilor destine, circumscrise de realităţile geografice, altele şi altele de la o regiune la alta. Cu siguranţă că cei care trăiesc, spre exemplu, pe malul mării au alte obiective decât cei care trăiesc printre munţii Ardealului.
UDMR are o echipă unită şi constantă, care prin reprezentaţii săi în executiv, legislativ, în administraţia publică locală, reuşeşte să-şi atingă obiectivele indiferent dacă acestea privesc interesul unei minorităţi sau a majorităţii, dacă acestea au caracter local, regional sau naţional.
Pornind de la principiul că nu are cum să meargă bine unei minorităţi dacă majorităţii nu-i merge bine, precum şi reciproca acestei teze fiind la fel de valabilă, UDMR are ca azimut CETĂŢEANUL.
În calitate de actor şi cea de director de teatru am avut bucuria de a cunoaşte spectatorul, în esenţă CETĂŢEANUL din mai multe judeţe, oraşe ale ţării. Mai mult decât atât, am avut privilegiul de a juca teatru şi film, alături de limba mea maternă, şi în limba română şi în cea germană. Am fost actor maghiar, de exemplu, în rolul unui rrom pitoresc, într-un spectacol interpretat în limba română, inspirat din proza unui clasic al literaturii ruse. Am evocat întâlniri cu publicul deschis, în locuri în care nu există discriminare, ci numai respect pentru cultura celuilalt, unde efortul de a crea frumosul nu cunoaşte diferenţe de niciun fel, în Teatru.
Dar astfel de situaţii, de întâlniri există şi, dacă vrem, pot exista şi în viaţa de zi cu zi, şi între cetăţenii care nu au calitatea de spectator sau de actor.
Important este ca o parte dintre aceştia să aibă şi în cotidian aceeaşi deschidere spirituală, iar ceilalţi să aibe, pe lângă pricepere şi experienţă, şi puterea reprezentării la fiecare nivel al decizionalului sau al executivului.
Am convingerea că acelaşi spectator, acum pur şi simplu cetăţean mă creditează, cu aceeaşi deschidere, şi azi, în calitate de demnitar şi mâine, în calitate de reprezentant al unei formaţiuni caracterizate prin seriozitate şi perseverenţă. Astfel vom putea continua ceea ce am început, împreună, mai departe, şi mai departe..

Niciun comentariu: