05/01/23/RIP!

 

2011/04/30/Castel Gandolfo

2023/01/02

season's greetings

 

Sommet de la Francophonie - Djerba 2022

Redactorul de la Radio România International mi-a solicitat detalii despre prezența României în cadrul “Village de la Francophonie” din Djerba, Tunisia. 

 

A Román Közszolgálati Rádió nemzetközi műsorának szerkesztője Románia reprezentatív pavilonjáról kérdezett, melyet a “VILLAGE  DE LA FRANCOPHONIE” keretében rendeztünk be. 

Interviul în limba franceză- interjú francia nyelven:  Ecoute maintenant

Razultatul se vede aici - itt az eredmény.

17 octombrie - Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial

Patrimoniul cultural al României reprezintă o valoare care coagulează trecutul și prezentul, fiind un reper și, totodată, o resursă pentru viitor. Patrimoniul cultural imaterial, celebrat la data de 17 octombrie, data semnării Convenției UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, impune cunoaștere prin identificare, inventariere, catalogare, dar și protejare, conservare, transmitere și valorificare adecvate.

Respectul și grija pentru patrimoniul imaterial, un patrimoniu viu, în permanentă transformare, specifică dinamicii comunităților din zonele rurale și urbane, reprezintă o responsabilitatea a statului român. În același timp, instituțiile cu responsabilitate în domeniul culturii, al educației, mediului, turismului și altor domenii conexe, alături de societatea civilă, dar și de comunitățile deținătoare, păstrătoare și transmițătoare de patrimoniu reprezintă factori fundamentali ai cunoașterii și punerii în valoare a acestui tip de moștenire fragilă, ce impune o atenție particulară. Referindu-se la patrimoniul imaterial de pe întregul teritoriu al unui stat, patrimoniul viu reflectă valorile identitare conferite unei culturi de etnicii aparținând tuturor minorităților aflate pe teritoriul statului respectiv, orice cultură fiind îmbogățită de specificul valorile diverse care o compun. Că vector fundamental al patrimoniului viu, limba reprezintă o valoare specifică, fiind un liant între generații și vorbitori, asigurând unitatea unei culturi bazate pe o componentă spirituală, manifestată în multiple fațete de expresie materială, reflectate de domeniile care studiază și care încadrează, într-un mod neexhausiv, patrimoniul cultural imaterial.

Foto: Agerpres

Ministerul Culturii salută, cu ocazia zilei de 17 octombrie, comunitățile purtătoare, păstrătoare și transmițătoare de patrimoniu și garantează protejarea acestor valori specifice identității naționale.

 Pentru ca aceasta resursa sa poata fi valorificata este necesara inventarierea ei si implementarea masurilor adecvate de conservare

Orice ocazie prin care fiecare dintre noi putem contribui la constientizarea acestei realitati trebuie puncatata. O astfel de ocazie este sarbatoarea de astazi.

In memoriam Doru Ana

“Îi mulţumesc lui Dumnezeu că a luat un băiat din Groapa lui Ouatu, Podul Grant şi l-a ajutat să se întâlnească şi să dea mâna cu Radu Beligan şi alte personalităţi. De la 4 ani am visat asta. Îţi dai seama cum mă priveau cei cărora le spuneam la 7 sau 8 ani că mă fac artist. Şi mai târziu îmi spuneau că sunt nebun că vreau asta, că la teatru sunt oameni mari, nu aveam rude sau pe altcineva să mă susţină.

Am avut totuşi nişte vămi de trecut. La 25 de ani, exact în ziua în care îmi dădeam examenul de stat, maşina cu sicriul tatălui meu era în faţa şcolii. La 35 de ani mi-a murit în braţe femeia iubită, de cancer. La 40 şi ceva de ani mi-a murit copilul călcat de maşină. La 53 mi-a murit cel mai bun prieten. Când el a murit am simţit că pierd jumătate din mine.

Am făcut meseria aceasta cu plăcere, cu bucurie. Acum îmi dau seama că am şi greşit fiind mai modest, pentru că alţii nu au făcut mai nimic, dar şi-au creat o aură nemaipomenită. Am această dezamăgire. Ca profesor am nişte lucruri realizate impecabil şi nu-i pasă nimănui, nu spune nimeni felicitări. Am făcut nişte spectacole bune, cel puţin «Scrisoarea pierdută» de la Bulandra este unul cu care mă mândresc. N-a interesat pe nimeni.

Eu nu mă pot plânge, joc. De vreo nouă ani la toate spectacolele în care joc e arhiplin. Eu ştiu cum e ca dimineaţă să fii apt de joc şi seara să te ia Salvarea. Mă doare nerecunoştinţa contemporanilor, care ar trebui să fie mai atenţi la ce se întâmplă. Nişte colegi de breaslă care s-au obişnuit cu nişte nume şi nu percutează decât la numele acelea. Dacă e altceva, devin duşmanii celuilalt.

Sunt fericit că fiecare dimineaţă în care mă trezesc şi nu am murit în somn e un mare câştig. Am învăţat asta acum nouă ani, când am făcut infarct. Mă lupt, mă enervez, trec prin drame sentimentale sau profesionale, e normal. Dar dimineaţa când deschid ochii îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a mai dat o zi. Fiecare zi e un dar.”

Doru Ana pentru Jurnalul Național, 2011

În așteptarea din cimitirul Bellu, pregătindu-ne pentru secvența de mai jos, în căutarea adevărului personajelor, profesorul cu lucruri realizate impecabil m-a ”încărcat” cu povestea vămilor prin care a trecut. După terminarea filmării secvenței am început primele discuții despre preluarea TV a spectacolului «Scrisoarea pierdută» de la Bulandra.

secvență din lungmetrajul de ficțiune SCURTCIRCUIT - regia Cătălin Saizescu

De astăzi Doru Ana pășește pe drumul cel veșnic, către cei a căror lumină stinsă prematur a transpus viața lui exclusiv în light design-ul teatrului și al filmului.

http://www.tvr.ro/o-scrisoare-pierduta-la-tvr1-spectacol-difuzat-in-memoriam-doru-ana_37726.html#view

Drum lin și săli arhipline pe scenele cerurilor!

    🇷🇴Celebrarea a 15 ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană si 30 de ani de la semnarea tratatului de prietenie colaborare și bună vecinătate dintre cele două state, a fost aniversată la Filarmonica din Sofia prin concertul Orchestrei Române de Tineret condusă de maestrul Cristian Mandeal.

    🇭🇺 Románia és Bulgária Európai Unióhoz való csatlakozásának 15. évfordulója, valamint a két állam közötti baráti, együttműködési és jószomszédi szerződés aláírásának 30. évfordulója alkalmából koncertezett a Román Ifjúsági Zenekar , Cristian Mandeal karmester vezényletével, a bolgár főváros filharmóniájának koncert termében. 

                        
    Montaj video realizat de Virgil Oprina la evenimentul de la Sofia - cu pianistul Ludmil Angelov, directorul festivalului Piano Extravaganza. 

    Virgil Oprina video összeállítása a Szófiai ünnepi rendezvényről - rövid interju Ludmil Angelov zongoraművésszel, a Piano Extravaganza fesztivál igazgatójával.

În pauza concertului alături de ambasadorii Bulgariei și României: dl Radko Vlaykov și d-na Brandusa Predescu, de dl. Liviu Jicman - președintele ICR, d-na Yordanka Fandakova, primarul orașului Sofia, dl. Nikolay Milkov - Ministrul de Externe al Republicii Bulgaria.

Recepție oficială la Ambasada României la Sofia - gazdele si invitatii: Maestrul Cristian Mandeal, reprezentanții celor două autorități finanțatoare din România: Institutul Cultural Român și Ministerul Culturii.

reflectări în perioada premergătoare promulgării legii privind transpunerea directivelor copyright

 

După adoptarea de către Parlamentul României a proiectului de modificare și completare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Ministerul Culturii aduce la cunoștința titularilor de drepturi următoarele:

 

Din dorința de a asigura un cadru legislativ coerent, corect și echilibrat în domeniul drepturilor de autor și conexe,  Ministerul Culturii a organizat în data de 11 ianuarie 2022 o consultare publică, pe parcursul căreia reprezentanții autorilor și interpreților, organismelor de gestiune colectivă și utilizatorilor și-au exprimat punctele de vedere cu privire la proiectul de modificare a Legii nr. 8/1996.

 

Propunerile primite au fost centralizate și au fost selectate cele relevante, în raport de urgența transpunerii în legislația națională a prevederilor Directivelor 789/2019 și 790/2019, precum și de etapa procedurii parlamentare în care se afla proiectul de lege, aprobat de Senat, înregistrat spre dezbatere la Camera Deputaților, camera decizională. Ministerul Culturii a susținut proiectul adoptat de Camera Deputaților în data de 2 martie a.c., deoarece este asigurată o protecție sporită autorilor și artiștilor interpreți sau executanți, care se află de obicei într-o poziție de negociere mai slabă atunci când încheie contracte.

 

Elementele de noutate, ce urmează să se aplice în contractele încheiate după intrarea în vigoare a modificărilor legislative, se referă la:

a) stabilirea unei remunerații adecvate și proporționale (art. 40¹), în funcție de criteriile enumerate în directiva europeană, cum ar fi valoarea drepturilor, contribuția autorului sau artistului, exploatarea efectivă a operei. Practicile de piață nu sunt singurul criteriul aplicabil;

b) transparentizarea întregului lanț contractual, prin furnizarea informațiilor despre utilizările efectuate și veniturile generate și (art. 40²);

c) obținerea unei remunerații suplimentare, adecvate și echitabile, în cazul în care remunerația convenită inițial a fost scăzută în raport de veniturile rezultate din contract (art. 45¹). Aplicarea acestei prevederi include atât primul partener contractual, cât și subcontractanții (producătorii, agențiile de casting și publicitate etc);

d) revocarea integrală sau parțială a contractului în caz de neexploatare a operei sau prestației artistice ce face obiectul contractului (art. 48¹).

 

Amendamentul de modificare a art. 44 clarifică acele condiții în care autorii au dreptul de a încasa, prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, o remunerație suplimentară față de cea stabilită în contractul de cesiune, dacă nu există clauze contrare. În prezent, titularii încasează de la organismele de gestiune colectivă remunerația compensatorie pentru copie privată sau remunerațiile cuvenite din retransmitere prin cablu, independent de contractele de cesiune încheiate (remunerația compensatorie este un drept la care nu se poate renunța, iar autorizarea retransmiterii prin cablu se face numai prin intermediul organismelor de gestiune colectivă). Inserarea oricăror clauze în cuprinsul ”legii părților” asigură respectarea principiului libertății contractuale și garantează faptul că remunerația stabilită pentru cesiunea drepturilor nu va fi derizorie, în condițiile unor plăți ulterioare, pe care utilizatorul le datorează organismelor de gestiune colectivă. În acest sens, organismele de gestiune colectivă pot și chiar trebuie să asigure consilierea titularilor de drepturi cu privire la caracterul cesiunii (exclusivă sau neexclusivă) și condițiile contractuale, cu atât mai mult cu cât obligația statutară de a fi prezentate contractele de cesiune încheiate, care grevează drepturile patrimoniale gestionate de organismele de gestiune colectivă este una preexistentă.

 

Proiectul de lege reglementează, de asemenea, răspunderea și obligațiile furnizorilor de servicii online (You Tube, Facebook etc), care vor trebui să obțină autorizarea din partea autorilor și titularilor de drepturi pentru utilizarea conținutului protejat. Gestionarea colectiv obligatorie a dreptului de punere la dispoziția publicului în cazul artiștilor interpreți sau executanți, cunoscută din 2016 sub denumirea generică FAIR INTERNET, negăsind susținere la nivelul Statelor Membre UE pe parcursul negocierilor, nu este nici cuprinsul Directivei 2019/790  astfel încât poate face obiectul doar unei viitoare modificări a legislației naționale.

 

Recunoașterea drepturilor aparținând editorilor publicațiilor de presă și includerea acestora în categoria beneficiarilor remunerației compensatorii pentru copie privată sunt stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 790/2019, fără a aduce atingere drepturilor artiștilor interpreți sau executanți.

 

Ținând seama de punctele de vedere exprimate cu ocazia consultării publice din 11 ianuarie 2022, au fost eliminate dispozițiile referitoare la incriminarea unor fapte în legătură cu activitatea organismelor de gestiune colectivă, precum și cele privind virarea sumelor nerevendicate către Fondul Cultural Național. Cu toate acestea, în acord cu Directiva 26/2014, scopul utilizării sumelor nerevendicate a fost determinat, pentru o perioadă limitată de timp, dată fiind necesitatea digitalizării și a automatizării informațiilor deținute de organismele de gestiune colectivă. Chiar dacă organismele de gestiune colectivă ar fi putut și chiar trebuia să fi investit deja în infrastructura digitală, faptul că abia acum legea vine în sprijinul acestora, este în beneficial titularilor și nicidecum în detrimental acestora. Sumele care exced cheltuielilor de digitalizare urmează să fie repartizate membrilor, iar sumele colectate de organismele de gestiune colectivă din exercițiul drepturilor patrimoniale aparținând autorilor și artiștilor decedați, fără moștenitori, se fac venit la fondul social cultural, fiind utilizate conform destinației aprobate de Adunarea generală a membrilor.

 

Raportarea și facturarea sunt esențiale pentru îmbunătățirea schimbului de date dintre organismele de gestiune colectivă și utilizatori, sens în care emiterea facturilor fiscale urmează să fie făcută inclusiv prin sistemul național RO e-Factura. Acest fapt nu semnifică încetarea utilizării programelor de contabilitate deținute de organismele de gestiune colectivă și nici imposibilitatea emiterii notificărilor de plată sau a facturilor pro-forma, după caz. Completările de natură procedurală sunt menite să asigure atât eficientizarea sumelor colectate, cât și predictibilitate în cazul utilizatorilor, și nicidecum nu conduc la anularea obligațiilor de plată către titularii de drepturi. Plata oricăror sume datorate se face în temeiul facturilor emise, conform dispozițiilor Codului fiscal. Această regulă se aplică și remunerațiilor pe care utilizatorii le datorează organismelor de gestiune colectivă. Pentru utilizarea operelor utilizatorii, în mod firesc, au obligații de plată care devin exigibile conform prevederilor legale aplicabile iar la întârzierea plăților datorează penalități. Clarificările adoptate de către parlamentari vin să conștientizeze responsabilitatea amebelor părți privind obligațiile acestora față de titularii de drepturi.

 

Ministerul Culturii își respectă obligațiile asumate pe parcursul dialogului deschis, întărite și cu ocazia dezbaterilor parlamentare și reiterează și pe această cale disponibilitatea pentru elaborarea modificărilor care exced directivelor recent implementate în cadrul legislativ al domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe.

Back in ... business!

https://www.facebook.com/watch?v=1373913439727834

        

    Ani și ani au trecut de la ”Maria de Buenos Aires”, când relatam publicului dialogul dintre orchestră, balet și soliști. Acum, într-un concediu activ de câteva zile iată-mă din nou în postura de narator.  De astă dată a poveștii lui Peer Gynt, prin prisma lui Ibsen și Grieg. 

    Évek teltek el amióta, a Maria de Buenos Aires produkció keretei között, a zenekar, tánckar és a szólisták párbeszédét tolmácsoltam a nézőknek. Most, néhány napos "aktív szabadságom" teremtett lehetőséget egy újabb, hasonló párbeszédre. Ezúttal Peer Gynt útjait mesélem, Ibsen és Grieg szemszögéből.

 

La întâlnirea pregătitoare a Conferinței Mondiale UNESCO, de Politici Culturale și Dezvoltare Sustenabilă ”Mondiacult 2022”

A treia sesiune a 

Regional Online Consultation – Europe and North America 

13 December 2021

                                                     organizat online, în pregătirea: 

a avut pe agendă patru titluri tematice. În cadrul panelului ”păstrarea și promovarea Patrimoniului Cultural pentru incluziune socială, dialog și pace” am relevat următoarele aspecte:

Excellencies, dear colleagues and participants,

Please allow me to express my sincere appreciation and congratulate UNESCO and Mrs Nina Obuljen-Koržinek, Minister of Culture of Croatia, for organising this consultation for the preparation of UNESCO World Conference Mondiacult 2022, especially in these times of crisis.

Since becoming part of UNESCO, Romania has been an active partner in the implementation of all its 7 Conventions in the field of culture. We strongly appreciate UNESCO’s support and the valuable instruments UNESCO has provided so far in policy making, which help us cope with the challenges of a continuously changing world.

Cultural heritage is fundamental for sustainable development and, in order to protect it, an integrated approach is vital. By exploiting the synergies between cultural policies and digital, environmental and tourism-related ones, culture can reach its important potential in maintaining peace and foster intercultural dialogue. In this regard, we have included culture in the National Recovery and Resilience Plan, targeting to speed up the restoration of heritage buildings and to further develop their potential in achieving the green and digital transition. Therefore, we are placing culture in the centre of the measures taken for fostering cultural education, innovation, sustainable tourism and employment.

Important support measures have been taken to alleviate vulnerabilities of the cultural and creative sectors, further aggravated by the pandemic:

· The introduction of culture into Romania’s Sustainable Development Strategy 2030, in connection with several SDGS, such as SDG 11 - Sustainable Cities and Communities and SDG 16 - Peace, Justice and Strong Institutions. The integration of culture alongside SDG 16, in particular, is meant to ensure and encourage dialogue with national minorities with a view to improving decision-making through equal access for all citizens and participation in the economic, social and political life. The objective is to fight preconceptions and discrimination in all its forms and encourage interethnic dialogue, common values and cultural and linguistic diversity.

· We are preparing and planning a national strategy for the cultural and creative sectors, whose objectives and priorities will be connected with the sustainable development goals of the Agenda 2030. We will therefore ensure a strategic framework that builds a vision for a sustainable future that has cultural heritage and culture at its core.

· Another important landmark is the launch, at the beginning of this month, of the UNESCO project Culture 2030 Indicators both at national and at city level. The Ministry of Culture commissioned the National Institute for Cultural Research and Training to calculate 22 indicators that will show the contribution of culture to sustainable development. This strong advocacy tool enhances the role of culture as a driving force and consolidates the dialogue across various sectors and different levels of governance. Building on the previous experience we had in implementing the predecessor of this project, the Culture for Development Indicators, (included in the National Voluntary Review of Romania in 2018), our target is now the inclusion of the respective results in the next Voluntary National Review to be presented at the High-Level Political Forum on sustainable development.

· Ensuring efficient protection of cultural heritage through community involvement and participatory mechanisms are also important. We intend to address this issue through various measures, including the ratification of the Convention on the Value of Cultural Heritage for Society, thus strengthening the multilateral framework and cooperation on the matter.

The aforementioned measures are meant to underline the steps taken in Romania for bringing closer the culture to the sustainable development in an attempt of both recognizing the culture’s evidence-based contribution and ensuring its greater visibility. We have to further strengthen the cooperation as it is now our common duty to build on our legacy in order to further develop and implement cross-cutting policies that allow cultural heritage to contribute to social inclusion, dialogue and peace.

We need to act together. Together, we need to find efficient, reactive and pragmatic solutions to protect cultural heritage as culture is an important tool in the multilateral diplomacy.

Thank you very much!



* mulțumiri colegelor Maria Ionescu-Mariț și Cristina Cotenescu pentru întregul sprijin!

Diploma de Exceleță - la împlinirea a 10 ani de la debutul în eter al Radio Chișinău

Miercuri, 1 Decembrie, la Sala Radio a avut loc un concert-eveniment susţinut de Orchestra de Cameră Radio și de Orchestra Națională de Cameră a Republicii Moldova, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeşelea, cu participarea violoncelistului Andrei Ioniță. În debutul evenimentului am primit Diploma de Excelență ”pentru contribuția determinantă la edificarea pe calea undelor a idealului contopirii spiritualității românești de pe ambele maluri ale Prutului”

La eveniment am participat alături de fostul Președinte Director General Radio România (2012-2017), dl. Ovidiu Miculescu și de Președintele Director General al Radio România, dl. Răzvan Ioan Dincă.

Mesajul meu aniversar

Redau mai jos un interviu realizat de Corneliu Rusnac:

Radio Chișinău: Ce implicații a presupus deschiderea Radio Chișinău în 2011?


Demeter Andras: A presupus aproape un deceniu de muncă pe care au dus-o cu brio toți cei care au asigurat conducerea Radio România înaintea mea și mai cu seamă un mare promotor al idee era domnul Doru Ionescu care pe vremea aceea era directorul departamentului editorial al Radio România. Această echipă practic a încercat în fel și chip să repare acea nedreptate istorică care se întâmplase, în urmă cu 70 de ani, când întreaga echipă de la Radio Chișinău a fost practic executată la modul fizic și cadavrele aruncate într-o fântână. Deci, după 70 de ani colegii de la Radio România și-au propus acest scop nobil de a reînființa prezența autentică a vocii românești de pe teritoriul Republicii Moldova. Eu m-am trezit în vara anului 2010 cu un proiect care a fost inițiat - a picat în groapă, a fost reluat – a eșuat, a mai fost încercat în altă modalitate și, la rândul său, a eșuat și acea încercare. După aceste multe erori m-am trezit în fața unei provocări unice. Am spus: „Hai să ne adunăm, hai să facem niște grupuri de lucru tehnice, după care grupuri de lucru la nivel decizional la Consiliului de administrație în care toată forța decizională a Radio România să fie implicată, să analizăm toate scenariile posibile și să elaborăm o strategie care să fie fiabilă”. Asta am început în vara anului 2010, astfel încât după un an și jumătate de muncă, în anul 2011, de Ziua Națională a României, 1 decembrie, reușeam să dăm ora exactă de la Chișinău.

Radio Chișinău: Dar ce a însemnat pentru spațiul informațional din Republica Moldova lansarea postului Radio Chișinău în 2011? Cum credeți, cum a modificat acest spațiu, dacă l-a modificat?

Demeter Andras: Am avut un proces foarte lung de consultări și îmi amintesc că în acea perioadă am avut întrevederi și cu reprezentanții actorilor din sfera privată, cu care, de-a lungul anilor, am avut încercări mai mult sau mai puțin reușite de a asigura o prezență românească în Republica Moldova. Toți mi-au spus care sunt riscurile și că șansele de supraviețuire a unui astfel de post sunt destul de mici. Noi, la nivelul conducerii de atunci, ne-am asumat acest risc și am spus că, până la urmă, dacă reușim să ducem, să exportăm în Republica Moldova pe lângă dulcele grai românesc, ca să mă exprim așa, și principiile care guvernează Radio România și echidistanța și corectitudinea pe care de-a lungul deceniilor Radio România a dobândit-o, atunci cu siguranță vom reuși să depășim orice fel de obstacole, fie ele venite din partea, ca să spun așa, a unei concurențe sănătoase de oferte radiofonice românești, fie o concurență cu întreaga mașinărie de propagandă rusă sau rusofonă. Cred că în acești ani, prin perseverență, echipa de la Radio Chișinău a reușit acest lucru. În prezent, este o voce serioasă și recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova. Aș face o rectificare aici, în rândul populației Republicii Moldova, deoarece din criteriile pe care la-am avut atunci când ne-am oprit asupra soluției existente, era ca acoperirea radioului pe care Radio România urma să-l achiziționeze să nu fie o acoperire teritorială, ci să fie o acoperire axată pe populație. Practic, Radio Chișinău acoperă o foarte, foarte, foarte importantă parte a populației Republicii Moldova.

Acum aș mai dori să vă spun ceva dacă se poate. Anume faptul că pentru mine personal, ca un cetățean de român de etnie maghiară, a fost deosebit de importantă această provocare, pentru că și eu fac parte din acea categorie de cetățeni care înțeleg importanța unui astfel de vehicul, unui astfel de instrument pentru a promova interesul național al României într-o comunitate care vorbește aceeași limbă, care are aceeași istorie. De aceea nu m-am lăsat intimidat de niciunul din obstacolele pe care sistemul sau diferența dintre cele două sisteme de drept, adică dreptul românesc și dreptul moldovean, ni le-au adus în cale. Am reușit, împreună cu sprijinul Consiliul de Administrație, dar și a multor tehnicieni, să avem o comunicare excepțională cu Parlamentul și cu Guvernul României, cu comisiile de specialitate, cu serviciile secrete inclusiv, dar la fel de bună a fost colaborarea fără de care nu ar fi fost posibilă această achiziție a unui post de radio la cheie, funcțional, cu autoritățile publice din Republica Moldova, cărora acum la 10 ani de când am încheiat acele eforturi de pregătire, trebuie să le aduc încă o dată mulțumiri pentru întregul sprijin pe care l-am primit. La mulți ani!