reflectări în perioada premergătoare promulgării legii privind transpunerea directivelor copyright

 

După adoptarea de către Parlamentul României a proiectului de modificare și completare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Ministerul Culturii aduce la cunoștința titularilor de drepturi următoarele:

 

Din dorința de a asigura un cadru legislativ coerent, corect și echilibrat în domeniul drepturilor de autor și conexe,  Ministerul Culturii a organizat în data de 11 ianuarie 2022 o consultare publică, pe parcursul căreia reprezentanții autorilor și interpreților, organismelor de gestiune colectivă și utilizatorilor și-au exprimat punctele de vedere cu privire la proiectul de modificare a Legii nr. 8/1996.

 

Propunerile primite au fost centralizate și au fost selectate cele relevante, în raport de urgența transpunerii în legislația națională a prevederilor Directivelor 789/2019 și 790/2019, precum și de etapa procedurii parlamentare în care se afla proiectul de lege, aprobat de Senat, înregistrat spre dezbatere la Camera Deputaților, camera decizională. Ministerul Culturii a susținut proiectul adoptat de Camera Deputaților în data de 2 martie a.c., deoarece este asigurată o protecție sporită autorilor și artiștilor interpreți sau executanți, care se află de obicei într-o poziție de negociere mai slabă atunci când încheie contracte.

 

Elementele de noutate, ce urmează să se aplice în contractele încheiate după intrarea în vigoare a modificărilor legislative, se referă la:

a) stabilirea unei remunerații adecvate și proporționale (art. 40¹), în funcție de criteriile enumerate în directiva europeană, cum ar fi valoarea drepturilor, contribuția autorului sau artistului, exploatarea efectivă a operei. Practicile de piață nu sunt singurul criteriul aplicabil;

b) transparentizarea întregului lanț contractual, prin furnizarea informațiilor despre utilizările efectuate și veniturile generate și (art. 40²);

c) obținerea unei remunerații suplimentare, adecvate și echitabile, în cazul în care remunerația convenită inițial a fost scăzută în raport de veniturile rezultate din contract (art. 45¹). Aplicarea acestei prevederi include atât primul partener contractual, cât și subcontractanții (producătorii, agențiile de casting și publicitate etc);

d) revocarea integrală sau parțială a contractului în caz de neexploatare a operei sau prestației artistice ce face obiectul contractului (art. 48¹).

 

Amendamentul de modificare a art. 44 clarifică acele condiții în care autorii au dreptul de a încasa, prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, o remunerație suplimentară față de cea stabilită în contractul de cesiune, dacă nu există clauze contrare. În prezent, titularii încasează de la organismele de gestiune colectivă remunerația compensatorie pentru copie privată sau remunerațiile cuvenite din retransmitere prin cablu, independent de contractele de cesiune încheiate (remunerația compensatorie este un drept la care nu se poate renunța, iar autorizarea retransmiterii prin cablu se face numai prin intermediul organismelor de gestiune colectivă). Inserarea oricăror clauze în cuprinsul ”legii părților” asigură respectarea principiului libertății contractuale și garantează faptul că remunerația stabilită pentru cesiunea drepturilor nu va fi derizorie, în condițiile unor plăți ulterioare, pe care utilizatorul le datorează organismelor de gestiune colectivă. În acest sens, organismele de gestiune colectivă pot și chiar trebuie să asigure consilierea titularilor de drepturi cu privire la caracterul cesiunii (exclusivă sau neexclusivă) și condițiile contractuale, cu atât mai mult cu cât obligația statutară de a fi prezentate contractele de cesiune încheiate, care grevează drepturile patrimoniale gestionate de organismele de gestiune colectivă este una preexistentă.

 

Proiectul de lege reglementează, de asemenea, răspunderea și obligațiile furnizorilor de servicii online (You Tube, Facebook etc), care vor trebui să obțină autorizarea din partea autorilor și titularilor de drepturi pentru utilizarea conținutului protejat. Gestionarea colectiv obligatorie a dreptului de punere la dispoziția publicului în cazul artiștilor interpreți sau executanți, cunoscută din 2016 sub denumirea generică FAIR INTERNET, negăsind susținere la nivelul Statelor Membre UE pe parcursul negocierilor, nu este nici cuprinsul Directivei 2019/790  astfel încât poate face obiectul doar unei viitoare modificări a legislației naționale.

 

Recunoașterea drepturilor aparținând editorilor publicațiilor de presă și includerea acestora în categoria beneficiarilor remunerației compensatorii pentru copie privată sunt stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 790/2019, fără a aduce atingere drepturilor artiștilor interpreți sau executanți.

 

Ținând seama de punctele de vedere exprimate cu ocazia consultării publice din 11 ianuarie 2022, au fost eliminate dispozițiile referitoare la incriminarea unor fapte în legătură cu activitatea organismelor de gestiune colectivă, precum și cele privind virarea sumelor nerevendicate către Fondul Cultural Național. Cu toate acestea, în acord cu Directiva 26/2014, scopul utilizării sumelor nerevendicate a fost determinat, pentru o perioadă limitată de timp, dată fiind necesitatea digitalizării și a automatizării informațiilor deținute de organismele de gestiune colectivă. Chiar dacă organismele de gestiune colectivă ar fi putut și chiar trebuia să fi investit deja în infrastructura digitală, faptul că abia acum legea vine în sprijinul acestora, este în beneficial titularilor și nicidecum în detrimental acestora. Sumele care exced cheltuielilor de digitalizare urmează să fie repartizate membrilor, iar sumele colectate de organismele de gestiune colectivă din exercițiul drepturilor patrimoniale aparținând autorilor și artiștilor decedați, fără moștenitori, se fac venit la fondul social cultural, fiind utilizate conform destinației aprobate de Adunarea generală a membrilor.

 

Raportarea și facturarea sunt esențiale pentru îmbunătățirea schimbului de date dintre organismele de gestiune colectivă și utilizatori, sens în care emiterea facturilor fiscale urmează să fie făcută inclusiv prin sistemul național RO e-Factura. Acest fapt nu semnifică încetarea utilizării programelor de contabilitate deținute de organismele de gestiune colectivă și nici imposibilitatea emiterii notificărilor de plată sau a facturilor pro-forma, după caz. Completările de natură procedurală sunt menite să asigure atât eficientizarea sumelor colectate, cât și predictibilitate în cazul utilizatorilor, și nicidecum nu conduc la anularea obligațiilor de plată către titularii de drepturi. Plata oricăror sume datorate se face în temeiul facturilor emise, conform dispozițiilor Codului fiscal. Această regulă se aplică și remunerațiilor pe care utilizatorii le datorează organismelor de gestiune colectivă. Pentru utilizarea operelor utilizatorii, în mod firesc, au obligații de plată care devin exigibile conform prevederilor legale aplicabile iar la întârzierea plăților datorează penalități. Clarificările adoptate de către parlamentari vin să conștientizeze responsabilitatea amebelor părți privind obligațiile acestora față de titularii de drepturi.

 

Ministerul Culturii își respectă obligațiile asumate pe parcursul dialogului deschis, întărite și cu ocazia dezbaterilor parlamentare și reiterează și pe această cale disponibilitatea pentru elaborarea modificărilor care exced directivelor recent implementate în cadrul legislativ al domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe.