🇹🇩Critical Infrastructure Protection Forum – CIP Forum (ediția a VIII-a)
Dezbatere cu tema: Cultură și Identitate: națională, europeană, universală
9 aprilie 2025, Palatul Parlamentului, București
Tehnologia digitală este o resursă strategică pentru consolidareaidentităților naționale și europene, pentru prevenirea radicalizăriiși pentru protejarea patrimoniului cultural. Dar eficiența eidepinde de modul în care este utilizată și integrată: cuprofesionalism, echilibru și responsabilitate.
Avem nevoie de colaborare între domenii – cultural, educațional, tehnologic – pentru a asigura o infrastructură digitală culturalăcare nu doar conservă, ci și transformă accesul la cultură într-o experiență relevantă și cu impact pentru cetățeni. Tehnologiatrebuie să fie nu doar un canal, ci un mediu de învățare, dialog șireflecție, care contribuie la o societate democratică, pluralistă și conștientă de rădăcinile și valorile sale.
1. Cum folosim tehnologiile și mediile digitale pentru a consolida identitățile naționale și europene, în loc să le slăbim sau să le desființăm?
Într-o eră în care informația circulă cu o viteză fără precedent, tehnologiile digitale pot fi un instrument esențial pentruapropierea cetățenilor de patrimoniul cultural, prin acces facil, interactiv și personalizat la conținut. Platformele digitale ne oferă oportunitatea de a face accesibile colecții muzeale, arhive, opere literare și arte vizuale într-un mod participativ și incluziv.
Prin digitalizarea și contextualizarea resurselor culturale, putemevidenția legăturile între identitățile naționale și cea europeană, consolidând conștiința apartenenței la un spațiu comun, divers șiinterconectat. Astfel, tehnologia nu diluează identitatea, ci o poate întări, cu condiția să fie utilizată responsabil, cu respect pentru diversitate și autenticitate. Spațiul digital devine, în acestfel, un catalizator al solidarității culturale și al conștiințeiapartenenței la un spațiu european comun, bazat pe valoriîmpărtășite.
Așadar, tehnologia devine un aliat în promovarea identitățiiculturale dacă este folosită eficient și echilibrat.
2. Cum prevenim sau inversăm radicalizarea în mediul online?
Cultura are o funcție educativă profundă: modelează empatia, gândirea critică și capacitatea de a înțelege alteritatea. În acestsens, instituțiile culturale și autoritățile din domeniu au un rolesențial în contracararea radicalizării prin promovarea dialoguluiintercultural, a gândirii critice și a accesului echitabil la expresiiculturale diverse.
Pentru a preveni radicalizarea online, este nevoie de parteneriateîntre instituțiile culturale, cele educaționale și platformeledigitale, care să promoveze exemplele pozitive, participareacivică, incluziunea și dezvoltarea unor spații sigure pentruexprimare și reflecție. Proiectele artistice colaborative, promovate în mediul online, pot deveni alternative convingătoare pentru discursurile de combatere a urii și a excluziunii sociale.
Așadar, educația prin cultură oferă un antidot pe termen lung la radicalizare, contribuind la coeziune socială și la consolidareaunui spațiu public democratic.
3. În ce măsură imprimăm inteligenței artificiale valorile și cultura noastră, în special modelelor lingvistice de mari dimensiuni? Au existat deja discuții privind părtinirile politice ale acestor modele.
Modelele lingvistice de mari dimensiuni învață din datele pecare le primesc. De aceea, dacă dorim o IA care să reflectevalorile și cultura europeană, trebuie să furnizăm conținutreprezentativ, validat și etic.
Instituțiile culturale pot contribui semnificativ prin deschidereacolecțiilor digitale, a arhivelor și a materialelor multilingve, oferind o bază solidă pentru dezvoltarea de algoritmi care sărespecte diversitatea culturală.
Totodată, implicarea experților în științe umaniste în procesul de antrenare și evaluare a acestor modele este extrem de importantăpentru a evita părtinirile sistemice și a garanta o reprezentareechitabilă și democratică a patrimoniului cultural.
Doar în felul acesta putem preveni apariția unor părtinirisistemice și asigura o IA care respectă principiile democratice șipatrimoniul cultural al umanității.
4. Cum evităm transformarea patrimoniului cultural într-o marfă, marginalizarea sau banalizarea acestuia în experiența cotidiană a oamenilor în mediul digital?
Pentru a evita trivializarea patrimoniului cultural în mediul digital, trebuie să combinăm tehnologia cu educație și mediere culturală de calitate. Valoarea patrimoniului nu se reduce la vizual, ci implică înțelegerea contextului istoric, simbolic șiidentitar.
Instituțiile culturale trebuie să rămână garantul autenticității șirelevanței, prin conținut curatorial profesionist și colaborăriintersectoriale – cu artiști, istorici, educatori și comunități locale.
Spațiul digital poate deveni o extensie vie și inteligentă a experienței culturale, nu un simplu instrument de consum. Scopul nu este doar accesul, ci o apropiere semnificativă de patrimoniu, care păstrează demnitatea și complexitatea acestuia.
🇬🇧Conference: 8th edition of the CRITICAL INFRASTRUCTURE PROTECTION FORUM (CIP FORUM)
Panel Title: Culture and National Identity: National, European, Universal
9th of April, Palace of Parliament, Bucharest
Digital technologies are powerful tools for strengthening national and European identities, preventing radicalization and safeguarding cultural heritage. But their true impact depends on how wisely and professionally they are used.
We need meaningful cooperation between cultural, educational and technological sectors to build a digital cultural infrastructure that not only preserves but also transforms access to culture into a deep, participatory experience.
Technology should not just be a delivery system. It must become a space for dialogue, learning and cultural connection, serving democratic values and enriching our shared heritage.
1. How do we use digital technologies and environments to build up national and European identities rather than dilute or dissolve them?
In an era when information circulates at an unprecedented speed, digital technologies can serve as a vital tool for bringing citizens closer to cultural heritage, by enabling easy, interactive, and personalized access to content. Digital platforms offer us the opportunity to make museum collections, archives, literary works and visual arts accessible in a participatory and inclusive manner.
Through the digitization and contextualization of cultural resources, we can highlight the connections between national and European identities, reinforcing the sense of belonging to a shared, diverse and interconnected space. In this way, technology does not dilute identity—it can actually strengthen it, provided it is used responsibly, with respect for diversity and authenticity. The digital space thus becomes a catalyst for cultural solidarity and for the awareness of a shared European identity, based on common values.
Therefore, technology becomes an ally in promoting cultural identity when used efficiently and in a balanced manner.
2. How do we prevent or reverse online radicalization?
Culture has a profound educational role: it shapes empathy, critical thinking, and the ability to understand otherness. In this sense, cultural institutions and relevant authorities play an essential role in countering radicalization by promoting intercultural dialogue, critical thinking, and equitable access to diverse cultural expressions.
To prevent online radicalization, we need partnerships between cultural institutions, educational actors and digital platforms, which promote positive examples, civic participation, inclusion and the development of safe spaces for expression and reflection. Collaborative artistic projects promoted in the digital realm can become compelling alternatives to narratives of hate and social exclusion.
Thus, cultural education offers a long-term antidote to radicalization, contributing to social cohesion and the strengthening of a democratic public sphere.
3. To what extent are we imprinting AI with our values and culture, especially large language models?
Large language models inevitably reflect the data and values they are trained on. If we want AI to reflect European values and culture, we must support the development of multilingual, well-documented, ethically curated cultural datasets.
Cultural institutions can play a crucial role by opening up validated, diverse, and representative digital content that reflects the plurality of European and national cultural experiences.
At the same time, the involvement of humanities experts in the training and evaluation of AI systems is essential to prevent systemic biases and ensure democratic and culturally respectful outcomes.
This is how we can ensure that AI becomes a tool aligned with humanistic values and cultural heritage.
4. How do we avoid the commodification, marginalization or cheapening of cultural heritage in the lived experience of people in the digital realm?
To avoid the trivialization of cultural heritage in the digital environment, we must combine technology with quality education and cultural mediation. The value of heritage goes beyond the visual—it involves understanding the historical, symbolic and identity-related context.
Cultural institutions must remain the guarantors of authenticity and relevance, through professional curatorial content and intersectoral collaborations—with artists, historians, educators, and local communities.
The digital space can become a living, intelligent extension of the cultural experience, not just a tool for consumption. The goal is not just access, but meaningful engagement with heritage that preserves its dignity and complexity.
